Istoric

Satul Feldru apare ca atestare documentară în anul 1440 sub denumirea Nyrmeze sau Birkenau adică "Câmpul Mestecenilor"; toate documentele atestă că la hotarele acestei posesii trece Valea Feuldreu (Feldrişelului). În 1546 localitatea este menţionată sub denumirea de Fewledren sau Felsodorf ceea ce ar însemna "Satul de Sus". Se presupune deci să satul avea două părţi: partea de jos - sau Nyrmezo sau Birkenau -, care a dispărut şi partea de sus - acel Fewedrof care l-a înghiţit pe cel dintâi.

Între 1773 – 1848, comuna Feldru împreună cu tot Ţinutul Năsăudului a fost militarizat. După desfiinţarea Regimentului III Graniţă importante fonduri militare au fost prefăcute în fonduri şcolare. Ca figură proeminentă de luptător pentru înfăptuirea acestei prefaceri se remarcă învăţătorul – originar din satul Feldru - Vasile Naşcu care a făcut pe jos drumul până la Viena şi timp de 5 ani a militat neîntrerupt pentru prefacerea fondurilor milităreşti în fonduri şcolare (înfiinţarea de şcoli, acordarea de burse). În memoria lui în faţa căminului cultual din satul Feldru s-a dezvelit un bust.

Vasile Naşcu

Satul Nepos, atestat din 1604, este aşezat pe malul stâng al Someşului, cu numai câteva case cu denumirea "Văran". În 1773 după militarizarea ţinutului s-a trecut la mutarea satului pe malul drept al Someşului şi la dezvoltarea sa. Denumirea de "Vărarea" dovedea existenţa unei aşezări de vară pentru muncile agricole. Găsirea condiţiilor favorabile satului s-a permanentizat, iar denumirea sa a fost schimbată în "Nepos". La propunerea ofiţerilor italieni care se ocupau cu instrucţia militară a grănicerilor, împăratul Iosif al II-lea la 1773, cu ocazia vizitei făcute grănicerilor din ţinutul Năsăudului, a ordonat ca trei sate noi să fie denumite cu nume latineşti: Romuli, Parva, Nepos care împreună cu vechea Salva alcătuiau versul "Salve, parva Romuli nepos!""Vă salut, mici nepoţi ai lui Romulus" -,  vers care simbolizează legătura şi originea latină a acestor ţinuturi.